DOMENIUL BOGDAN
Am pornit la drum în anul 2011, când am plantat viile noastre care se întind pe 154 ha situate în Dobrogea, ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, în cunoscuta podgorie Murfatlar D.O.C., în apropiere de satul Peștera, zonă cu tradiție în cultivarea strugurilor incă din antichitate. Apoi au urmat călătorii de studiu în lumea fascinantă a vinului, din care am învățat că secretul unui vin foarte bun îl reprezintă strugurii de foarte bună calitate. De aici și alegerea noastră a fost de a cultiva întreaga suprafață după principiile agriculturii biodinamice – știința forțelor de viață, sistemul de cultură cu cea mai accentuată abordare holistică, aceasta fiind și viziunea noastră privind viitorul agriculturii, către o hrană sănătoasă. Astfel a luat ființă prima fermă viticolă biodinamică din România.
Am pornit la drum în anul 2011, când am plantat viile noastre care se întind pe 154 ha situate în Dobrogea, ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, în cunoscuta podgorie Murfatlar D.O.C., în apropiere de satul Peștera, zonă cu tradiție în cultivarea strugurilor incă din antichitate. Apoi au urmat călătorii de studiu în lumea fascinantă a vinului, din care am învățat că secretul unui vin foarte bun îl reprezintă strugurii de foarte bună calitate. De aici și alegerea noastră a fost de a cultiva întreaga suprafață după principiile agriculturii biodinamice – știința forțelor de viață, sistemul de cultură cu cea mai accentuată abordare holistică, aceasta fiind și viziunea noastră privind viitorul agriculturii, către o hrană sănătoasă. Astfel a luat ființă prima fermă viticolă biodinamică din România.
FERDI
Crama Ferdi – o pasiune care transcende meșteșugul și se transformă în artă. Așa a luat naștere această cramă care, deși relativ tânără, are rădăcini adânci în dorința de a măiestri vinul. Crama Ferdi reprezintă, în totalitate, viziunea și conceptul proprietarului și vinificatorului cramei, Fernando Mihăilescu, cel care și-a asumat provocarea creării vinurilor într-un stil personal dar după metoda tradițională; ulterior alăturându-i-se în acest demers îndrăzneț și fiul său, Paul Mihăilescu.
Crama Ferdi – o pasiune care transcende meșteșugul și se transformă în artă. Așa a luat naștere această cramă care, deși relativ tânără, are rădăcini adânci în dorința de a măiestri vinul. Crama Ferdi reprezintă, în totalitate, viziunea și conceptul proprietarului și vinificatorului cramei, Fernando Mihăilescu, cel care și-a asumat provocarea creării vinurilor într-un stil personal dar după metoda tradițională; ulterior alăturându-i-se în acest demers îndrăzneț și fiul său, Paul Mihăilescu.
Petro Vaselo
Crama Petro Vaselo se găsește în satul Petrovaselo, din apropierea Timișoarei. Compania a fost înființată în anul 2002 de familia italiană Dal Tio, care deține în zonă 172 de hectare. Lucrările în via cultivată pe 42 de hectare se realizează exclusiv manual. Solul este argilos, cu mici porțiuni calcaroase. Îngrijirea solului se realizează prin grapare și fertilizarea cu îngrășământ verde – nu sunt folosite erbicide. În 2013, Petro Vaselo a devenit podgorie biologică certificată. Strugurii ajung în crama complet subterană pe cale gravitațională, pentru a trece, apoi, prin două selecții manuale. Lucrările mecanizate sunt reduse la minimum. Mustul și apoi vinul sunt tratate în absența oricărui contact cu oxigenul. Fermentarea poate avea loc în recipiente din inox sau de stejar francez de dimensiuni mici, în care se pun mici cantități de struguri, care de obicei provin de pe aceeași parcelă de teren cu un anumit tip de sol, pentru ca vinurile să fie o expresie pură a terroir-ului.
Crama Petro Vaselo se găsește în satul Petrovaselo, din apropierea Timișoarei. Compania a fost înființată în anul 2002 de familia italiană Dal Tio, care deține în zonă 172 de hectare. Lucrările în via cultivată pe 42 de hectare se realizează exclusiv manual. Solul este argilos, cu mici porțiuni calcaroase. Îngrijirea solului se realizează prin grapare și fertilizarea cu îngrășământ verde – nu sunt folosite erbicide. În 2013, Petro Vaselo a devenit podgorie biologică certificată. Strugurii ajung în crama complet subterană pe cale gravitațională, pentru a trece, apoi, prin două selecții manuale. Lucrările mecanizate sunt reduse la minimum. Mustul și apoi vinul sunt tratate în absența oricărui contact cu oxigenul. Fermentarea poate avea loc în recipiente din inox sau de stejar francez de dimensiuni mici, în care se pun mici cantități de struguri, care de obicei provin de pe aceeași parcelă de teren cu un anumit tip de sol, pentru ca vinurile să fie o expresie pură a terroir-ului.
RASOVA
Crama Rasova este una dintre cele mai moderne crame din Romania, ridicată in 2014 pe Dealul Vifor, sub soare Dobrogean – un soare care este prezent peste 2100 de ore pe an, mai mult decât in orice alta zonă din tară. Astfel, aceasta se află în apropierea Mării Negre, pe unul dintre malurile Dunării, cu vedere la podul proiectat de Gustave Eiffel și construit de Anghel Saligny aici în vremea lui Carol I, fiind chiar și ea în sine o aparitie arhitecturală ceva mai specială în zona – “ca o gramadă de stânci albe ieșite din pamânt”, dupa cum spune Bruno Andresoiu, arhitect Igloo.
Crama Rasova este una dintre cele mai moderne crame din Romania, ridicată in 2014 pe Dealul Vifor, sub soare Dobrogean – un soare care este prezent peste 2100 de ore pe an, mai mult decât in orice alta zonă din tară. Astfel, aceasta se află în apropierea Mării Negre, pe unul dintre malurile Dunării, cu vedere la podul proiectat de Gustave Eiffel și construit de Anghel Saligny aici în vremea lui Carol I, fiind chiar și ea în sine o aparitie arhitecturală ceva mai specială în zona – “ca o gramadă de stânci albe ieșite din pamânt”, dupa cum spune Bruno Andresoiu, arhitect Igloo.
STRUNGA
Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, în apropierea Castelului de la Miclauseni, care ne aminteste de gloria vremurilor de demult. Pământul-mamă al viilor de la Strunga are denumiri populare vechi de câteva sute de ani – Dealurile Pârjolita și Calda. Legenda grăiește că însuși Pământul ar fi făcut un legământ cu primii oameni ai locului și le-a făgăduit simbria în roade bogate an de an, în schimbul muncii la câmp. Iar de atunci și până în prezent, oamenii au muncit pentru recolta de viță de vie, bucurându-se de răsplata bogată a Pământului. Astfel, în fiecare an, prin forța creatoare a soarelui, binecuvântarea cerului, bogăția Pământului și aerul proaspăt și puternic al pădurilor am cules roadele dealurilor Calda și Pârjolita și l-am făcut vin. Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor, într-o interpretare contemporană inedită.
Vinurile Strunga provin din arealul viticol Dealurile Moldovei, în apropierea Castelului de la Miclauseni, care ne aminteste de gloria vremurilor de demult. Pământul-mamă al viilor de la Strunga are denumiri populare vechi de câteva sute de ani – Dealurile Pârjolita și Calda. Legenda grăiește că însuși Pământul ar fi făcut un legământ cu primii oameni ai locului și le-a făgăduit simbria în roade bogate an de an, în schimbul muncii la câmp. Iar de atunci și până în prezent, oamenii au muncit pentru recolta de viță de vie, bucurându-se de răsplata bogată a Pământului. Astfel, în fiecare an, prin forța creatoare a soarelui, binecuvântarea cerului, bogăția Pământului și aerul proaspăt și puternic al pădurilor am cules roadele dealurilor Calda și Pârjolita și l-am făcut vin. Vinul pe care îl făurim la Strunga are o personalitate puternică, fiind un omagiu adus tradiției locurilor, într-o interpretare contemporană inedită.